CRISUL ALB  izvoreste de pe pantele estice ale Bihorului de la o altitudine de 980 m. El are o directie generala de scurgere de la est catre vest pana la confluenta sa cu Cigherul dupa care isi schimba orientarea catre nord-vest. De la izvoare pana in zona orasului Brad are un curs torential cu albie majora ingusta. in continuare pana la Sebis valea se largeste si prezinta numeroase meandre cu exceptia zonei de chei dintre Halmagiu si Gurahont. Panta raului scade in continuare pana la Chisineu Cris la 0,07 % iar de aici spre frontiera pana la 0,03 %. Crisul Alb colecteaza o serie de afluenti atat pe stanga cat si pe dreapta pe sectoarele superior si mijlociu cum sunt: Bucuresci, Luncoiu, Ribita, Baldovin, Sighisoara, Halmagiu, Sebis iar aval de Ineu, Cigherul. Primele lucrari cu caracter hidrotehnic au inceput dupa anul 1855 cand a fost executata si priza de la Buteni prin care s-a derivat pe Canalul Morilor un debit de 2,5 mc/s. Dupa un traseu cu lungimea de 83,5 km Canalul Morilor isi descarca apele in Canalul Ciohos si se reintoarce astfel in Crisul Alb . in cadrul bazinului Crisuri lucrarile de indiguiri, regularizari si desecari sau efectuat pentru apararea impotriva inundatiilor si ameliorarea terenurilor inundabile si mlastinoase. Lucrari de acest gen au inceput inca din secolul trecut, insa ele au avut numai un caracter local si sporadic. in urma unor viituri catastrofale ce sau produs in anul 1830 sau luat masuri pentru executarea lucrarilor de indiguire a cursurilor principale si regularizarea albiilor. Astfel sau inceput lucrarile de indiguire a raurilor Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru si Crisul Alb. Au inceput totodata lucrarile la Canalul Colector si lucrari de desecare pe ambele maluri in zona indiguita a Barcaului. Dealungul anilor au fost executate o serie de lucrari hidrotehnice atat pe cursurile principale cat si afluentii acestora cu rol de aparare a centrelor gospodaresti cat si lucrari de imbunatatiri funciare in special dupa inundatiile produse in anul 1970. in urma inundatiilor produse in anii 1974, 1980, 1981, 1989, 1995, 1998, 1999, 2000 si 2001 a fost extins programul de realizare a unor lucrari de indiguire, regularizare si consolidare precum si atenuare pe sectoarele mijlocii si superioare a cursurilor principale si afluentii acestora. in prezent in bazinul Crisurilor se afla in administrarea organelor de gospodarire a apelor, imbunatatiri funciare si hidroenergie un important complex de lucrari cu rol de aparare: 128 buc. baraje si lacuri de acumulare cu un volum total de 550,0 mil.mc, 1581 lucrari de aparari de maluri si regularizari cu o lungime de 612,1 km, 1165 km diguri, lucrari de desecari si CES pe 341.500 ha si respectiv 576.000 ha.

• Suprafata si lungime 14860 km 2 - 5785 km (7,3% din lungimea totala) din care: